Distanţă

Ţi-ai pus la mâini cătuşe ,
Să nu mă îmbrăţişezi
Şi la gură , lacăt
Ca nu care cumva să mă chemi
Înapoi...
Ţi-ai închis pleoapele,
Ca să întemniţezi în ele, pe veci
Amintirea iubirii noastre
Prăfuită oricum ,de atâta indiferentă...
Ţi-ai astupat urechile să nu auzi,
Disperarea cu care te strig nopţile
Şi te rog să nu uiţi drumul spre
Noi doi...
Calci atât de uşor pământul ud,
Ce a înghiţit ploaia lacrimilor mele,
Nu vrei să laşi pe el , urme
Care să te ghideze când îţi va fi dor
La mine...
Nu privi înapoi , iubitul meu
Nu vreau să mă vezi zăcând în durere,
Poate ai fugi atunci cu mai multă sete
Spre necunoscut...
Încă vreau să-ţi sorb imaginea,
Chiar şi aşa , o umbră ascunsă în tăcere
Astfel, măcar ştiu că mai ai până să mă părăseşti
De tot...
Ştii că am uitat să mai fiu eu
De când respir şi simt ca tine
Aşa că , părăseşte-mă încet
Ca să învăţ ,din nou , să fiu
Ca mine...