vineri, 4 septembrie 2009

Confesiuni


Inima imi naste la fiecare apus de soare,
tulpini de pelin,
Le sorb insetata seva amara,
agatandu-ma de destin.
Sadica si nesatula strig:Mai vreau iubire,
otravindu-ma din nou
Si desi ragai de atata tristete din mine,
o culeg la rasarit mereu .

Imi e mai usor sa nu vad,sa ma reneg,
ascunzandu-ma de viata,
Astefel pot sa te pictez in culori, diferit,
in fiecare dimineata .
Daca nu te inventam, nu stiam ,
sa ma iubesc,
Daca nu ma minteam si nu visam,
uitam sa traiesc.

Un comentariu:

  1. nu trebuie neaparat sa te minti si sa visezi k sa traiesti .. trebuie sa "crezi" in ceva/cineva si atunci ...da ... traiesti`.

    RăspundețiȘtergere